Ceva vreme în urmă doi dintre cei mai buni prieteni de-ai mei m-au blocat cu o întrebare. Nimeni nu m-a mai întrebat așa ceva. Reacția mea s-a situat undeva între uimire și stupefiere. ”Tu când scrii folosești anumite tehnici literare de scriere?” m-au întrebat ei. Vorbeam despre hobby-uri. Ambii erau de acord că trebuie să existe așa ceva. ”Nu, nu folosesc nicio tehnică”, am răspuns. Mi se pare firesc să nu folosesc tehnici. Nu ai nevoie de tehnici ca să scrii. Ai nevoie de inspirație, talent, intuiție, imaginație, lectură, pasiune, suflet și timp liber. Cu siguranță există scriitori care folosesc diferite tehnici. Le învață și le aplică, dar ei scot cărți pe banda rulantă în aceeași manieră în care scot inginerii frigidere. Perfecte. Și false. Perfecte. Și superficiale. Perfecte. Și străine.
   Tot ce îți trebuie ca să scrii este stilul și ideea și să fii cu adevărat interesat de subiectul abordat. Stilul se formează de pe urma multitudinii stilurilor autorilor citiți, dar sub impregnarea individualității proprii, al propriului suflet, al propriului intelect. Nu, nu m-au interesat niciodată tehnicile de scriere și nici nu mă vor interesa.