”Nimic paradoxal, grațios sau măcar adevărat n-a mai traversat sala dărăpănată a țestei mele în toamna asta. Pe care totuși o așteptasem cum aștept orice toamnă: ca pe o minune.”
Jurnal, Cărtărescu
Jurnal, Cărtărescu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Singura oglindă în care vreau să mă uit sunt ochii tăi Prin ei mă descopăr infinit mai bună Cel mai bun loc în care am călătorit vreodată su...
-
© Priscilla Du Preez Altminteri ai putea crede Că ți-am acceptat cererea de prietenie Dintr-o simplă eroare de tastare Dintr-o clipă de neat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu