câinele mort pe care îl duc în spate
când viaţa vrea să se oprească în loc
să reînceapă
să moţăie pe saltelele nescuturate
ale trecutului ruşinos
oasele câinelui mort cârje pentru ochelarii de bunic
inima câinelui mort un castel vişiniu
canalizări în care se scriu texte
se ticsesc în sticluţe li se dau drumul pe apă
până la cascada înaltă a sufletului
se sparg biografii
ţăndările rămân peste tot
câinele mort pe care îl duc în spate
sunt eu scris de mâna ta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu