sunt mică. între spate şi umeri
ceva culcuşit înăuntru
o linişte care apasă
durerea din stomac
am purtat-o cu mine
până la şcoală şi-napoi
aşa, de-o plimbare
liniştea chircită
o desfac
degetele fragile
ca nişte frunze de toamnă
sunt mică sunt slabă
am desenat
un portret după
cinghiz ahmarov
simplu
în câteva culori
apoi am mai desenat
unul
care mi-a plăcut
doar pe jumătate
n-am niciun stil
sunt mică
încap într-o scoică
pe care-o ţii la ureche
înainte s-adormi
din mine marea se-aude
vâjâind
atât de uşor
aşa rece
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu