Hematopoieza

Eram la laboratorul de biochimie

și profesoara noastră
ne reamintea că durata de viață a eritrocitelor
este 120 de zile.
Profesoara continua să deseneze ceva pe tablă,
iar gândul meu era numai
la aceea că asta e soluția.

Trebuie să aștept doar 120 de zile,
până când eritrocitele mele îndrăgostite
vor fi distruse și înlocuite de altele
noi, neîndrăgostite de tine.
Tot ce îmi rămânea să fac,
era să nu îți scriu nimic în tot acest timp.

Am făcut asta.

Fiecare zi trecută sub tăcere
era pentru mine o minune
la fel de mare
ca apariția unui curcubeu dublu pe cer,
ca lansarea telescopului Hubble,
ca cipurile electronice
sau ca ingineria genetică.

Eram mândră de fiecare zi trecută
sub tăcere și aș fi fost în stare
să-mi fac și dializă doar dacă aș fi știut că astfel
aș fi putut s-o termin mai repede cu tine.

Zilele au început să se transforme
în săptămâni, apoi în luni.
25 de trilioane de eritrocite îndrăgostite de tine
se stingeau
ca soldații sub mitralierele
celui de-al Doilea Război Mondial.

Acum văd un câmp întins, pașnic,
fără oameni, fără strădanii,
fără șapte cercuri
trecute consecvent prin iad
pentru tine.
Merg încet, neapăsat,
indiferent
pe șira spinării
a unei toamne
despre care sper
că nu se va termina vreodată.