As vrea sa stiu
cum as putea sa am un comportament ireprosabil si in ce fel sa-mi petrec tot
restul de ani/luni/zile/clipe pe care le mai am intr-un mod perfect adecvat. As
vrea sa stiu cum mai trebuie sa lucrez cu mine, in ce fel sa ma dezvolt, ce sa
fac pentru asta? Probabil ca mortii au cel mai adecvat comportament. Nimeni nu
poate sa le reproseze nimic. Si daca ar face-o, cat de inutil ar fi! Dar sa
ajungi mort nu e un lucru chiar atat de simplu! E o treaba legata de intamplare
nefericita, batranete sau nebunie.
Nu cred ca ar
trebui sa fie un proces chinuitor actul de a trai simplu si in armonie cu
tine/ceilalti si totusi cum sa fac asta? E cazul sa ma culc la o ora mai tarzie
intrucat colegele mele de camera au alt regim de somn? Ar trebui sa nu-mi las
niciodata cursurile in sala de lectura peste noapte, ca sa nu deranjeze campul
cuiva vizual (cand exista atatea alte mese libere)? Ar trebui sa opresc din
mers fiecare om pe care il cunosc si sa il intreb daca e bine? Ar trebui sa il
iert pe cel care a dat cu piciorul in mine si a facut-o intentionat? Ar trebui
sa nu iti spun ca te iubesc la sfarsit?
Cel mai minunat
lucru de pe planeta asta e sa fii adecvat. Cel mai oribil e sa fii neadecvat.
Atat am reusit sa invat in 24 de ani.
Sunt atat de
obosita de frustrarile si imbecilitatea umana! Invatati-ma voi sa am mai mult
bun simt si rabdare. Dati-mi un grafic de viata. E ok daca va fi impartit pe
secunde. Eu oricum traiesc pe secunde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu