”Deși intelectul său era, fără nici o îndoială, cu mult deasupra celui al unui om inteligent, el nu l-a folosit în sens intelectualist și cultural, ci a încercat să se servească de el pentru imposibila încercare de a-l depăși, asemenea unui om care vrea să-și sară peste propria umbră... ”două cincimi geniu și trei zecimi nerozie”... Îl admir, deci, cu luciditate și îl critic cu toleranță pe Nichita Stănescu. Nici moral, nici poetic nu-i semăn în vreun fel. Nu cred că modelul lui e productiv azi. Dar mă bucur că acest om superior a existat și că l-am cunoscut. Atitudinea mea față de el și de poezia lui ar putea fi, poate, numită înțelegere. Ceea ce înseamnă, până la urmă, dragoste.”
M. Cărtărescu, pururi tânăr, înfășurat în pixeli
M. Cărtărescu, pururi tânăr, înfășurat în pixeli
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu