șarmant
sâmbătă, 21 septembrie 2013
mâinile mele
mă uit la ele şi încep să le vorbesc
ca şi cum mi-ar fi de-o viaţă prietene
ca și cum dușmanii s-au retras deja
în istoria scrijilită pe nisipul bătătorit
din luna de gheaţă aşchii
mi se îndreaptă-nspre inimă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
(niciun titlu)
Iubire
Singura oglindă în care vreau să mă uit sunt ochii tăi Prin ei mă descopăr infinit mai bună Cel mai bun loc în care am călătorit vreodată su...
Chat
© Priscilla Du Preez Altminteri ai putea crede Că ți-am acceptat cererea de prietenie Dintr-o simplă eroare de tastare Dintr-o clipă de neat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu