mâinile mele
mă uit la ele şi
încep să le vorbesc
ca şi cum mi-ar
fi de-o viaţă prietene
ca și cum
dușmanii s-au retras deja
în istoria scrijilită pe nisipul bătătorit
din luna de
gheaţă aşchii
mi se
îndreaptă-nspre inimă
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Singura oglindă în care vreau să mă uit sunt ochii tăi Prin ei mă descopăr infinit mai bună Cel mai bun loc în care am călătorit vreodată su...
-
© Ulrike Langner Fiecare cameră a inimii mele se termină în câte o gradină și are o definiție. Camera tăcerii a fost prima și ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu