„ - Broasca!
- Unde? Ce? Omoar-o!
S-au aruncat cu toţii, şi eu deodată cu ei. Am început s-o lovim cu nişte nuieluşe subţiri până a murit. Înfierbântat şi mândru că mă lăsaseră să particip la distracţiile lor exclusiviste, văzând în aceasta începutul unei noi ere în viaţa mea, le-am spus:
- Ştiţi! Mai este şi o rândunică. Rândunica a intrat în clasă şi se izbeşte de geam – aşteptaţi puţin... Am adus rândunica şi, ca să nu poată zbura, i-am rupt aripa şi am întins mâna după nuia. Între timp, toţi au înconjurat-o.
- Biata păsărică, spuneau, biata păsărică, daţi-i pâine şi lapte.
Când însă au văzut că mă îndreptau spre ea cu nuiaua, colegul Pawelski şi-a făcut ochii mici, reliefându-şi oasele pomeţilor, şi mi-a tras un pumn puternic în falcă.”
Memoriile lui Stefan Czarniecki, bakakai, Witold Gombrowicz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu