Arnold

o altă jucărie cu o poveste
a conceperii sale
era Arnold,
pornind chiar de la personajul animat
din Hei Arnold!
ţin minte cum l-am cusut din material scămoşat
galben
i-am făcut capul de forma unei
mingi de rugby,
ochii - prea mari şi parcă mereu umezi,
pentru sclipirea lor, pentru că
îi lustruiam zilnic.
faţa - întotdeauna luminoasă
ca un bec.
pletele - nişte fâşii subţirele
din acelaşi material galben, lăsate pe obraji.
şi chipiu, da, avea chipiu caraghios,
pesemne era albastru,
dar nu mă mai opresc asupra culorilor.


nu a ştiut de suferinţă,
nu a ştiut de existenţa păpuşilor urâte,
nu a avut raţiune şi nici urechi,
dar a avut suflet. era cumva mai sufletist
decât tovarăşii săi, cumva desăvârşit,
pentru că era voluminos, iar cu asta
autoritar.

Arnold a fost cea mai brutală şi neîndemânatică jucărie,
dar cu toate astea, nu s-a pătat niciodată.
i-am meşterit şi o jachetă
pe spatele căreia am ataşat cu vîrful unui ac
şi aţă albă litera K.
pe atunci nu ştiam că o să devin cândva
Katy.