joi, 19 mai 2011

podul

noaptea în staţia de la kirova miroase a flori
din florăria de-alături
subterana e largă şi cu lumină din becuri
la capătul ei observ doar acum
o chiuvetă stricată fixată-n perete
un beţiv urcă greu scările
se opreşte un pic să-şi reia echilibrul
îl depăşesc
felinarele pur şi simplu stau înclinate

caro îmi face o meduză de hârtie din şerveţele
un pic mai departe din guri deschise cuvintele
 se ridică-n tavan
caro transformă meduza într-un omuleţ de hârtie
alte mâini în dreptul altor guri de data aceasta închise
bat din palme
omuleţul de hârtie stă în fund pe masa noastră
caro observă lustra roşie de deasupra
mă gândesc că e roză, dar caro îmi zice că e roşie
 şi eu o cred

nina vine cu întârziere, îşi deschide palma
şi zice salut, apoi ne întreabă dacă ne-am speriat
de mâna ei, apoi îşi cere scuze,
 apoi îşi pune omuleţul în cap
omuleţul de hârtie stă întins în părul ninei

pereţii barului au fotografii cu new york-ul
meniul barului are preţuri de 35 lei pentru ceai
şi 72 pentru pui în pijame
tragem cu ochiul la sticla plină de pepsi
a fotografului distrat cu prinderea
mimicii unor celebrităţi
mai devreme fotograful şi-a cerut voie
să stea la o masă cu noi

caro zice mi-e foame şi-i face degete la picioare
omuleţului de hârtie

în troleibuz citesc postoi paravoz
la podul de la circ troleibuzul se strică
lumina se stinge
aerul negru acoperă totul