Liniște

Acum când mintea e limpede 

și nimic nu se poate pune între mine și inima mea,

când infinitul îmi adâncește liniile palmei

și când sutele de pași uitate pe plaja udă

s-au împleticit într-un singur corp - 

țărmul atins de ape în ritmul unui sfert de minut;

când șiruri de păsări se dispersează 

și se readună pe cer 

ca o cerneală capabilă să dea timpul înapoi 

- cuvinte care se rescriu singure.

Acum când liniștea e tot ce ne trebuie

și claritatea apei e claritatea minții,

un dig atinge marea ca îmbrățișarea mamei,

iar pietrele tac cu tăcerea stelelor transparente.

Sunt aici pentru tine.

Ești familia mea.

Doar pentru tine

pot să-mi adâncesc mâinile

făcute căuș în apa-nghețată

și să o încălzesc.