”În paleolitic, 40-59% din totalul copiilor mureau imediat după naștere. Media de viață a omului pe parcursul istoriei a fost extrem de mică. Astfel, în perioada bronzului, în zona Austriei de azi s-a stabilit că media de viață a bărbaților era de 21,8 ani, iar cea a femeilor de 20 de ani. În aceeași epocă, în Grecia, media de viață nu depășea 18 ani, iar la Roma această medie crește la 22 de ani. Cu timpul, media de viață începe să crească, în feudalism ajunge la 33 de ani, iar între 1900 și 1925 începe să depășească 50 de ani. În prezent, datorită marilor progrese ale medicinei și ale nivelului de trai, media de viață trece, în unele țări, de 70 de ani.”

  Aura corpului uman (Introducere în antropologia individului), Cornelia Guja

"- creșterea în înălțime încetează la 21 de ani;
- puterea de regenerare a țesuturilor intră în declin vizibil dincolo de 50 de ani;
- capacitățile de procreație scad semnificativ sau încetează la 45-50 de ani la femei și dincolo de 55-60 de ani la bărbați;
- perioada de maxime realizări familiale, sociale și culturale se situează (statistic vorbind) între 30 și 50 de ani;
- insuficiența prestațiilor sociale devine aparentă la 55-60 de ani la femeie, și 60-65 de ani la bărbat (vârstele de pensionare);
- dincolo de 45-50 de ani se profilează o patologie incomodă sau amenințătoare (obezitate, diabet, boli cardiovasculare, arterioscleroza și hipertensiunea arterială, cancerul, la bărbați hipertrofia de prostată);
- la om se deosebește o inteligență spontană și ”fluidă”, care intră în declin pe la 30 de ani, și una ”cristalizată” (legată de raționamentul formal și de învățătură), care poate progresa încă două decenii sau mai mult, în funcție de antrenamentul intelectual.„

Aura corpului uman (Introducere în antropologia individului), Cornelia Guja

    Neuroştiinţa a recunoscut că subconştientul ne controlează viaţa în procent de 95%

   ”Inflația a fost un lucru bun, în sensul că a produs un univers care era neted și uniform pe scară mare și care se dilata cu exact viteza critică necesară pentru a evita recăderea în colaps. Inflația a mai fost favorabilă și prin aceea că a produs tot conținutul universului - aproape literal - din nimic. Atunci când universul era un punct izolat, ca Polul Nord, el nu conținea nimic. Acum există cel puțin zece la puterea optzeci de particule în partea de univers pe care o putem observa. De unde au provenit aceste particule? Răspunsul era că relativitatea și mecanica cuantică permit crearea materiei din energie, sub formă de perechi de particulă/antiparticulă. Și de unde a provenit energia care a creat această materie? Răspunsul este că energia a fost împrumutată de la energia gravitațională a universului. Universul are de plătit o imensă datorie de energie gravitațională negativă, care este echilibrată exact de energia pozitivă a materiei. În timpul perioadei inflaționiste, universul a devenit dator vândut energiei gravitaționale pentru a finanța crearea unei cantități mai mari de materie. Rezultatul a fost un triumf pentru economia keynesiană: un univers viguros în expansiune, plin cu obiecte materiale. Datoria contractată de la energia gravitațională nu va fi plătită până la sfârșitul universului.”

Stephen W. Hawking, Visul lui Einstein și alte eseuri

   ”Teoriile prevăd că protonul nu trebuie să fie complet stabil, ci trebuie să se dezintegreze cu un timp de viață de ordinul a 10 la puterea 31 de ani. Limita minimă experimentală pentru timpul de viață este în prezent de circa 10 la puterea a treizecea ani, dar este posibil ca această valoare să fie îmbunătățită.”

Visul lui Einstein și alte eseuri, Stephen W. Hawking

”Vedem astfel că există în fier o atracție particulară pentru magnet; însă, dacă fierul depășește o anumită cantitate, își va ține în frâu afecțiunea pentru magnet și, ca un bun patriot, va tinde să se unească cu pământul, care este regiunea și țara tuturor corpurilor masive.”

Despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Francis Bacon

”- Piramida este orientată exact după cele patru puncte cardinale.
- Piramida se află în centrul masei continentale a pământului.
- Merideanul care trece prin Gizeh separă oceanele și continentele pământului în două părți egale. Acest meridean este și merideanul nord-sud cel mai lung care trece pe uscat și constituie punctul zero natural pentru măsurarea longitudinală a întregului glob pământesc.
- Unghiurile piramidei împart regiunea Deltei Nilului în două părți egale.
- Piramida este un punct geodezic fix și un reper desăvârșit. Cu ajutorul triangulației poate fi măsurat tot uscatul aflat în raza vizuală, după cum au constatat uimiți oamenii de știință ai lui Napoleon.
- Cele trei piramide de la Gizeh sunt poziționate una față de cealaltă în așa fel încât fomează triunghiul lui Pitagora, ale cărui laturi se află în raportul 3:4:5.
- Raportul dintre înălțimea și perimetrul piramidei corespunde celui dintre raza unui cerc și circumferința cercului. Cele patru suprafețe laterale sunt triunghiurile cele mai mare și frapante din lume.
- Cu ajutorul piramidei se pot calcula atât volumul sferei cât și aria cercului. Ea este un monument al cvadraturii cercului.
- Piramida este un uriaș cadran solar. Umbrele pe care le trimite ea de la mijlocul lui octombrie până la începutul lui martie indică anotimpurile și lungimea anului. lungimea plăcilor de piatră care înconjoară piramida corespunde lungimii umbrei unei zile. Prin observarea acestei umbre pe plăci a putut fi determinată lungimea anului până la o exactitate de a 0,2419-a parte a unei zile.
- Lungimea normală a laturii bazei patrulatere este de 365,342 coți egipteni. Cifra este identică cu numărul zilelor anului solar tropical.
- Distanța de la marea piramidă la centrul pământului este la fel de mare ca distanța de la marea piramidă la Polul nord la centrul pământului.
- Dacă aria bazei piramidei se împarte la dublul înălțimii monumentului, se obține cifra Pi = 3,1416.
- Aria totală a celor patru suprafețe laterale ale piramidei corespunde pătratului înălțimii piramidei.
- Dacă vârful marii piramide reprezintă Polul Nord, iar perimetrul ei corespunde lungimii ecuatorului, atunci raportul dintre ele este egal cu raportul dintre dimensiunile respective ale pământului. Fiecare latură a piramidei a fost astfel măsurată, încât să corespundă unui sfert de sector al emisferei nordice sau unui arc de 90 de grade. (Circumferința la ecuator are 40076,592 km, circumferința pământului, calculată trecând prin poli, are 40009,153 km!)
(...)
   Unghiul de înclinare al marii piramide este astfel calculat încât soarele amiezii nu face nici o umbră de la sfârșitul lui februarie până la mijlocul lui octombrie. Lucrul își avea rostul său, deoarece zeul soarelui Ra le dădea oamenilor un semn. Atunci nu ne mai miră dacă și distanța medie pământ-soare este conținută în piramidă. Ea este de exact zece la puterea a noua înălțimi de piramidă. Coincidență? Nu prea, căci „înălțimea piramidei se raportează la jumătatea diagonalei bazei ca 9:10”.

Ochii Sfinxului, Erich Von Daniken

     ”Cât trăiau animalele, urmau să fie răsfățate, adorate, idolatrizate, în așa fel încât ka-ul și ba-ul lor să se ridice după moarte la zei și să depună acolo mărturie în legătură cu bunăvoința omenească și cu respectul cu care trataseră animalele divine. Oasele acestor creaturi stranii și neliniștitoare, în schimb, urmau să fie zdrobite, făcute bucățele și amestecate cu asfalt. Din granitul cel mai tare urmau să fie construite sarcofage grele, atât de masive și de puternice, încât niciun monstru renăscut să nu poată sfărâma temnița. Sarcofagele trebuiau zidite în stâncă, în cavouri subpământene, pentru ca monștrii și dihăniile să nu se mai poată năpusti niciodată asupra oamenilor să nu-i mai poată tiraniza nicicând.”

Ochii sfinxului, Erich Von Daniken 

    ”Ce concluzii ar trebui să tragă arheologii peste trei mii cinci sute de ani, dacă le-ar răsări din sertare etanșate și vacuumizate morți congelați sau cadavre mumificate? Trei mii cinci sute de ani... asta corespunde aproximativ intervalului de timp după care judecăm noi azi mumificările din Egiptul antic! (...)

   De unde să știm oare cu precizie ce motive l-au determinat pe un faraon acum patru mii șase sute de ani să-și construiască un mormânt luxos pentru eternitate? După marile exemple – domnitorii – fiecare om voia bineînțeles să fie mumificat. Scopul inițial, speranța într-o renaștere trupească, s-a cufundat în negura uitării. Promovat de preoți, care făceau la urma urmei astfel cea mai bună afacere, în Egipt a început un cult al mumiilor care n-a avut egal în lume. Meserii noi – îmbălmăsători, curățători de cadavre, tăietori de cadavre – au luat naștere, ramuri industriale întregi trebuie să fi produs pentru mumificare. Se executau sarcofage din granit, alabastru și lemn, se preparau cantități imense de miere, ceară, alifii, uleiuri și sodă, se făceau milioane de canopi și se țeseau câteva milioane de metri de bandaj și giulgiu.

    Ce au devenit de fapt aceste mase de cadavre înfășurate?

    După cucerirea imperiului faraonilor de către romani, preoțimea egipteană n-a mai vegheat mormintele. Ele au fost prădate cu miile, iar mumiile și sarcofagele de lemn – folosite pe post de combustibil. O dată cu pătrunderea creștinismului în secolul al II-lea, călugării au distrus galeriile subterane în care mumiile zăceau talmeș-balmeș, adesea stivuite unele peste altele. În Evul Mediu bântuia prin toată Europa o febră a mumiilor realmente grotească. Mumiile erau preaslăvite ca având puteri terapeutice și erau folosite ca medicament! Părți de mumii, pulbere de mumii, piele de mumii și paste de mumii erau recomandate împotriva paraliziilor, insuficienței cardiace, bolilor hepatice, intoxicațiilor stomacale, epilepsiei și chiar a fracturilor de oase. A început un adevărat export în masă a mumiilor în Egipt; farmaciști europeni se băteau pe mumii”. ”Ceva mumie” făcea parte din fiecare dulăpior de medicamente de acasă și din fiecare trusă de prim ajutor în călătorii, se lua ”mumie” pe cale bucală sau sub formă de alifii și prafuri. După obsesia cu medicamente preparate din mumii, care a durat totuși două secole, a început ceea ce numea medicul și cercetătorul de mumii francez Ange-Pierre Leca ”egiptomanie”. Mumiile au devenit obiecte de colecție mult râvnite. Erau expuse în muzee și iarmaroace, plasate asemenea armurilor de cavaleri în foaierele caselor de nobili și se celebrau dezveliri publice de mumii. În secolul trecut, un om de afaceri din Maine, S.U.A., a început să fabrice hârtie din materia primă mumie. Spre supărarea inventivului fabricant, rășina și bitumul din mumii au dus la o schimbare a culorii hârtiei în maroniu. A fost data nașterii hârtiei de ambalat! Colile maronii, neadecvate ca hârtie de scris, au ajuns sub formă de suluri în comerțul cu amănuntul. Mumia servea acum la împachetat – înfășurată pe veci”.”

Ochii sfinxului, Erich Von Danken

   Interesant. Posibilitatea existenței vieții în Univers a început nu odată cu formarea primei stele, ci odată cu moartea acesteia. Până la moartea primei stele nu existau elemente mai ușoare decât Litiul. Nici o moleculă de carbon. Nici una de oxigen. După stingerea ei, însă, supernova rezultată a creat elemente mai ușoare, formându-se posibilitatea vieții, printr-un lanț chimic/biochimic: pornind de la elementele cele mai răspândite, care s-au asamblat în aminoacizi, proteine, ADN/ARN; s-a format oxigenul, apa ș.a.m.d.

   Totul are un rost; chiar și moartea.

Unul dintre motivele pentru care am în plan să-mi iau role

   ”Numeroase studii au arătat că persoanele care își păstrează o condiție fizică bună, folosind scheme judicioase de efort fizic și control al greutății, beneficiază de o durată de viață mai mare. Cu precădere la vârste cuprinse între 50 și 70 an, studiile efectuate au indicat o mortalitate de trei ori mai redusă decât în cazul subiecților cu o condiție fizică bună comparativ cu subiecții a căror condiție fizică este precară.
   Care este motivul pentru care condiția fizică bună prelungește viața? În cele ce urmează sunt prezentate două dintre cele mai evidente motive.
   În primul rând, condiția fizică bună și controlul greutății reduc semnificativ incidența patologiei cardiovasculare. Acest lucru se explică prin: (1) menținerea presiunii sâmgelui la valori moderat scăzute și (2) reducerea colesterolului și a lipoproteinelor cu densitate mică din sânge și creșterea lipoproteinelor cu densitate mare. După cum s-a subliniat și anterior, aceste modificări acționează împreună în sensul scăderii incidenței infarctelor miocardice și a accidentelor vasculare cerebrale ischemice.
   În al doilea rând, și probabil la fel de important, o persoană care prezintă o condiție fizică bună dispune de mai multe rezerve la care poate apela în situații de boală. Spre exemplu, sistemul respirator al unei persoane de 8- de ani care are o condiție fizică precară poate limita aportul de oxigen la maxim 1 L/min; acest lucru înseamnă o rezervă respiratorie de maxim trei sau patru ori mai mare. Însă, o persoană vârstnică cu o condiție fizică bună poate avea o rezervă de două ori mai mare. Acest lucru este deosebit de important pentru supraviețuire când o persoană vârstnică dezvoltă o pneumonie care poate necesita rapid utilizarea tuturor rezervelor respiratorii. În plus, abilitatea de creștere a debitului cardiac în situații limită (”rezerva inimii”) este adesea cu 50% mai mare în cazul vârstnicului cu o condiție fizică bună decât în cazul vârstnicului cu o condiție fizică precară.”

Guyton

     ”Repetițiile amplifică transferul conținutului memoriei de scurtă durată în memoria de lungă durată. Studiile psihologice au demonstrat faptul că repetiția mintală a aceleiași informații accelerează și potențează gradul de transfer al memoriei de scurtă durată în memoria de lungă durată, iar astfel accelerează și amplifică procesul de consolidare. Creierul are tendința naturală de a repeta informațiile noi, în special informațiile care captează atenția. De aceea, după un timp, caracteristicile importante ale experiențelor senzoriale devin din ce în ce mai bine fixate în memorie. Aceasta explică motivul pentru care un individ își poate aminti fragmente mici de informație studiată în profunzime mult mai bine decât fragmente mari de informație studiată numai superficial. De asemenea, explică de ce procesul de consolidare a memoriei se realizează mai bine la o persoană odihnită decât la o persoană obosită.”

Tratat de fiziologie a omului, Guyton & Hall

       Dacă fumul de țigară se consideră un aliment indus prin mecanism farmacocinetic de inducție enzimatică încrucișată a izoformei CYP 1A2, iar cafeina este unul dintre medicamentele afectate de către această interacțiune, scăzându-i-se concentrația plasmatică până la ineficacitate, înseamnă că clasică combinație tutun-cafea este o combinație clasic eșuată din punct de vedere farmacologic.