miercuri, 24 martie 2010

poem fracturist

barul ăsta jegos pe nume renet
ne-am întors la renet pentru bjork

nu am ştiut niciodată să mă opresc la timp între iubire şi ură
ştii bine, singurătatea are nevoie de alte determinative

niciun bărbat despre care am scris nu a fost
deasupra prăpastiei

o pronunţată incertitudine vrea să te îmbrăţişeze
am o brichetă de fier pe care e reliefat un vulture vreau să fug în alaska
lucrurile de care te legi
ca o morgă

privirea aceea nu o înţeleg
mi-a spus "nu eşti perfectă. nu vei fi niciodată perfectă"

nu se întâmpla nimic special

Niciun comentariu: