pereţii care ţi-au strâns singurătatea
îi dai cu var cu mai mult var
să nu se vadă să nu se simtă trecutul
arunci oglinda care a stat acolo secole
să asculte
cineva mi-a spus că
în casa bunicilor nu se mai aud şoareci
pe bucata asta de lume totul este bun şi frumos
ne jucăm construim cer pământ copaci oameni
buzunăraşe pentru ele să încapă
să nu crească mai mult de un accident
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
”Știu – și ea mi-a confirmat apoi totul – că în tot timpul acelui drum de zece minute împreună, din stația tramvaiului pînă-n fața blo...
-
© Priscilla Du Preez Altminteri ai putea crede Că ți-am acceptat cererea de prietenie Dintr-o simplă eroare de tastare Dintr-o clipă de neat...
2 comentarii:
"să nu crească mai mult de un accident" - frumos e. :P
mulţumesc, diana. şi mie îmi place cum scriu. în special finalurile.
Trimiteți un comentariu