miercuri, 11 septembrie 2013

valuri

Eu sunt valuri. Stările şi gândurile care mă posedă sunt valuri. Ceea ce pot eu să posed este doar aerul: eu şi rolul plămînilor mei. Ceea ce aud nu este muzică. Ceea ce aud eu este zgomotul de maşini de după geam şi uşa care se închide-n tăcere, -n tristeţe, în izolare, în fugă. Încerc să înţeleg cum variază pH-ul funcţie de temperatură, funcţie de concentraţia sării, funcţie de hidroliză, functie de tăria acizilor şi a bazelor şi asta nu înseamnă nimic şi cu precădere nu o să însemne nimic peste câteva sute de ani, când nici eu, nici toti cei cu care ne cunoaştem nu o să fim decât nişte fotografii despre care nimeni nu va avea amintiri concrete.

Niciun comentariu: