Eu sunt valuri. Stările
şi gândurile care mă posedă sunt valuri. Ceea ce pot eu să posed este doar
aerul: eu şi rolul plămînilor mei. Ceea ce aud nu este muzică. Ceea ce aud eu
este zgomotul de maşini de după geam şi uşa care se închide-n tăcere, -n
tristeţe, în izolare, în fugă. Încerc să înţeleg cum variază pH-ul funcţie de
temperatură, funcţie de concentraţia sării, funcţie de hidroliză, funct ie de
tăria acizilor şi a bazelor şi asta nu înseamnă nimic şi cu precădere nu o să
însemne nimic peste câteva sute de ani, când nici eu, nici toti cei cu care ne
cunoaştem nu o să fim decât nişte fotografii despre care nimeni nu va avea
amintiri concrete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu